în mijlocul orașului a murit un gigant
cadavrul duhnește pe străzi de București
duhnește cu putredul miros de ignoranță
și Dâmbovița-i lapte, lapte ce s-a stricat
și nu mai curge miere, căci au omorât albinele
cine a străpuns gigantul și de ce dansati pe el?
nu simțiți mirosul aprins al zilelor de ieri,
al nopților de azi, arse în cuptor,
nu vă e rușine să jeliți castele înainte de popor?
nu vă e rușine să nu vă gândiți la om?
de ce dai zăpadă din curte peste gard la altul?
nu simți duhoarea și sângele, sudoarea
nu simți sângele ce curge prin canale
nu simți lacrimile gigantului ce ne inundă casele?
tu te-ai trezit si spui că vezi, si tu spui, si tu, si tu
nimeni nu e iluminat daca nu iluminează pe altul
nimeni nu e nobil daca se închide singur in turn
cat alții pier drept carne, tristă carne de tun.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu