miercuri, 12 august 2015

Versetele Aroganței: 53. Fotografii la nunți

- David A. Marin




În ziar, la anunțuri…
„Winston Red, fotograf, 28,
Determinat și carismatic,
Caut expoziții de artă
Dar fac și nunți, botezuri…”

Winston își conduce smartul
Se gândește că 
soarele e subexpus
își umple benzina spre apus
Și contrastul e prea mare
Între lună și noapte
Și ajunge la muncă…

Sfântă uniune între
ea blondă, californiană
el italian-american, brunet
ea vrea copii și bani curați
el e băiat bine crescut,
e brutar, face pe an
200 de mii și
stă 2 ore pe zi la brutărie
și are prieteni senatori.

Ea blondă, curată
Iubește zăpada foarte mult,
Mai ales vara când
îi vine pe nări și tremurând
o face să se gândească la nopți de liceu
când o lua tatăl ei la brutărie 2 ore
și ea citea articole feministe după ore.

Winston Red, fotograf, 28,
Pornește blitzul
Lumina mănâncă chipul mirelui
Și mireasa lucește, o fotografie.
Tortul e roz bombon.

„Și tortul era tot roz bombon”
Șoptește Winston din smart
După 3 nopți, spre dimineață
pe Broadway 200
Privindu-i prin obiectivul 70-200
Sânii.
Așază bancnotele de 200
În sertarul cu lenjerie.
El, soțul, e la… brutărie.
Winston face focarul
Și deschide diafragma
Cât ea oftează, că-și suflă
părul de pe față și își pregătește lama.
Face liniile și se gândește la liceu
Și Winston își închide aparatul și pantalonii
Și merge la cafeneaua aia de hipsteri
Unde prietenul lui cel mai bun David
Își scrie poeziile pe telefon.  
David a lucrat și el la brutărie
El cară de obicei un 9milimiter  
Unde Winston preferă 24-70milimiter
Amândoi fac zoom mult.
Și Winston îl roagă una, două
și David zâmbește înțelegător și-i face cinste.

Soarele e supraexpus
Și căldura-i mare
Vara-i saturată
Ea e vibrantă
Winston bate la ușă
Ea-l privește cu rujul
Îi curge rimelul, e de bine,
Îl invită pe Winston la o cafea
Și-i dă banii pentru poze.
Winston i le lasă pe masă,
Rânjind, sudoare pe buzele cărnoase
Ochii capturând orice moment
Și se scuză la baie
La baie, se dă cu apă pe față
Și își dă un pumn în falcă
Ea răsfoiește teancul de fotografii,
Și vede înca unele ieșind prea mult din
Haina lui lăsată pe scaun
Și le scoate, și se privește
Dezbrăcată, râzând,
Plângând, trăgând,
Masturbându-se…
Cumpărând pâine
Și Winston iese din baie
Și inima îi bate tare.
Și ea-i în prag și
Winston Red, 28, frumușel,
E privit lung ca panoramele
Și ea vine la el încet, și
transpiră puțin în rochia ei
roșie cât zice
“Merci pentru fotografii”
Punându-i mâna în pantaloni
Și trăgându-l spre pat
Lângă pat un geam mare
Rochia-i cade
Și Winston e trântit
Și dă peste cocaină total accidental,
Ca zăpada
Șe așterne ca o plapumă
Peste sânii ei expuși numai bine
Și ea pe el îl mânjește de cadre bune…
Ușa din spatele ei e trântită
Și țipă când cu pușca intră el
După o zi grea la brutărie
Și ea-i încă pe Winston, cu coloana arcuită,
Ca și cum o paralizase cineva
Și pușca trage invers și el se împiedică
Și sare cu cuțitul dar o lumină incredibilă
Cuprinde totul de prin geamuri
“The shot has been taken”,
șoptește David, de pe dealul de lângă vilă
cât glonțul lunetistului sparge geamul
 intră în soț, obosit de la brutărie,
și aparatul de pe stativul de lângă David
face o fotografie.
Și el înjură și cere un divorț fugând prin
cioburi după David.
Și ea se dezmeticește și termină urlând.
Winston o liniștește, îi lasă o listă cu minciuni,
Sună la poliție, îi întinde telefonul,
Ia un cadru larg, face poză la
Locul unde își ținea pușca soțul în baie
La praful pe care l-a pus în cafea
La dealul unde a pus trepiedul și lunetistul
Și se urcă în smart.

Soarele e subexpus
Și ea primește o scrisoare
Singură și plină de zăpadă
În plic, o fotografie
Caldă ca de la brutărie:
Cadru orizontal
Un bărbat de 28
Într-un pat roz bombon
Peste el, o femeie blondă
Urlând, ondulată și înaltă
La ușă un italian-american
Cu cuțitul căzând
Și cu pușca trăgând.
Numai bine expusă.

Soarele e subexpus
Și fostul, singur în Miami,
Primește un cec imens și
O poză cu el și 10 fete
De o noapte înainte,
De nu-l crezuseră prietenii lui brutari…
Pe cec scrie “scuze”.

Winston Red, 30,
Fotograf faimos
A debutat cu poza sa “Zăpadă”
Face galerii de artă
Odinioară, nunți, botezuri… 

Pe scaunul de pasager
Din cadillacul lui roșu
Îi vibrează telefonul, 
O poză cu o blondă...
"Când îmi mai faci poze?" 


Tot materialul de pe acest blog este protejat de legea dreptului de autor. Sunt interzise preluarea parţială sau integrală şi difuzarea lui fără acordul autorului.

 All material on this blog is protected by copyright laws. Use of any kind without the author's approval is illegal.